“ADN-ul este influentat de cuvinte!

Cele mai recente cercetari rusesti explica fenomene ca intuitie, clarviziune, vindecari miraculoase spontane, autovindecari, influenta mentalului asupra climei, etc.

Grazyna Fosar si Franz Bludorf arata ca ADN-ul poate fi influentat si re-programat prin cuvinte si anumite frecvente. Aceste descoperiri deschid calea unui nou tip de medicina in care ADN-ul poate fi re-programat folosind cuvintele si anumite frecvente, deci fara a-l sectiona si inlocui anumite gene. Chirurgia genetica are un concurent redutabil!

Doar 10 % din ADN-ul uman este folosit pentru a fabrica proteine. Doar aceasta mica parte face obiectul cercetarilor occidentale deja cunoscute Si popularizate. Restul de 90 % este considerat “material de balast”, adica fara importanta. Cu toate acestea, cercetatorii rusi, convinsi ca natura nu este deloc risipitoare, s-au alaturat unor lingvisti si geneticieni hotarati sa descopere adevaratul rol al celei mai mari parti din adenomul uman. Rezultatele si concluziile acestor cercetari sunt revolutionare!

Cuvintele care vindeca

Conform acestora, ADN-ul uman nu este doar responsabil pentru construirea corpului nostru, dar serveste si ca depozit de informatii si cale de comunicare. Adica un fel de Internet. Lingvistii rusi au descoperit ca intregul cod genetic, indeosebi partea de 90 % declarata inutila de occidentali, respecta aceleasi reguli folosite in toate limbile umane.

Astfel, ei au comparat regulile sintactice (modul in care cuvintele formeaza fraze si propozitii), semantice (studiul intelesurilor intr-un anumit limbaj) si cele gramaticale de baza. Astfel, au descoperit ca moleculele alcaline din ADN respecta regulile gramaticale obisnuite folosite in toate limbajele umane. Cu alte cuvinte, limbajele umane nu au aparut “la intamplare”, ci sunt rezultatul ADN-ului. (more…)

1. Observarea directa si indirecta – doar observa si atat. Nu judeca. Si atunci vei vedea cum ceilalti oameni par a fi orice altceva decat oameni, iar tu cu adevarat un om. De ce? Pentru ca esti permanent treaz si constient de ceea ce faci inclusiv atunci cand deschizi o usa. Vorba lui Isus: Privegheati! Defapt asta inseamna !
2. Imitatia – Nu poti sa te integrezi si sa faci nimic decat daca esti conform si in concordanta cu valorile acelui lucru. Nu poti fi leu decat daca daca te comporti ca un leu. (more…)

Traducere după volumul
Alfred Adler, Menschenkentnnis, Rascher Verlag, Fischer Bucherci.Zurich, 1966

Studiu introductiv Alfred Adler — o revanşă a socialului asupra
biologismului freudian (Dr. Leonard Gavriliu)          7
Cuvânt înainte        39
Partea generală
Introducere        41
Capitolul I Viaţa psihică a omului (1. Noţiunea de psihic şi
condiţia vieţii psihice; 2. Funcţia organului psihic; 3. Finali¬
tatea în viaţa psihică)        51
Capitolul II Esenţa socială a vieţii psihice (1. Adevărul absolut;
2.    Necesitatea vieţii în comun; 3. Securitate şi adaptare;
4. Sentimentul de comuniune socială)          59
CapitoluHII Copilul şi societatea (1. Situaţia sugarului; 2. Influ¬
enţa dificultăţilor; 3. Omul ca fiinţă socială)         65
Capitolul IV Amprentele lumii exterioare (1. Generalităţi privind concepţia despre lume; 2. Elementele dezvoltării concepţiei despre lume: a) Percepţiile; b) Amintirile; c) Reprezentările;
3.    Fantezia; 4. Visele (generalităţi); 5. Transpunerea afectivă
(Einfiihlung); 6. Influenţa omului asupra celorlalţi (hipnoza
şi sugestia)         74 (more…)

Elemente_drept_civil

click pe scrisul mic rosu pentru a downloada fisierul in format pdf iar apoi dupa ce se deschide pagina noua, repetati operatiunea.

CHESTIONARE DE PERSONALITATE CONSTRUITE DE R^CATTELL
1. CONCEPŢIA LUI CATTELL PRIVIND DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢI! Şl DIMENSIUNILE ACESTEIA; TIPURI DE PROBE PSIHOLOGICE
Pentru Catteil personalitaea are un sens direct diagnostic şi diferenţial, – este ceea ce permite o predicfie asupra a ceea ce va face persoana într-o situaţie dată.
Făcând diferenţa între trăsături şi tipuri ca alternativă în explorarea personalităţii şi recunoscând că, în fond, “natura intrinsecă şi echivalenta de esenţă între aceste alternative nu a fost întotdeauna cunoscută” (1), Catteil defineşte tipul ca un model particular şi recurent de atribute prin care se dau semnificaţii conotative. Atributul se poate defini ca un aspect unitar şi discret. Prima grijă a personologului a fost să definiească ştiinţific atributele sau trăsăturile. Teoria sa nu are un cadru clinic de referinţă asemeni MMPI-uiui sau chiar, într-un sens, a C.P.I-ului. Teoria sa porneşte de 1a date strict ştiinţifice şi cercetarea empirică utilizează subiecţi cărora li se studiază extensiv comportamentul colectând  o  masă   enormă  de  date   prin  chestionare,   teste (more…)

– între limite şi performanţe –

Modelul şi teoria “Costa & McCrae”
privind evaluarea personalităţii prin cei cinci superfactori 25
1.2. Modelări teoretice contemporane privind tipuri preferenţiale de personalitate 31
1.3. Modelări cognitiviste în definirea personalităţii: constructele personale
şi stilurile apreciative 38 (more…)

(more…)