Categories
- 333 de…
- Antidrog
- Aparare Nationala
- Bioterorism
- CES – Baza de date social (Nivel de trai, Politici sociale, Bugete, etc.)
- D.G.A.
- Diverse, sfaturi si indrumari
- Infromatii si Protectie
- INTERESANT si UTIL !!!
- Investigatii, Criminalitate, Fraude, Judiciar
- Legislatie MAI Invatamant
- Management
- managementul organizational al politiei
- Ordine Publica
- Pedagogie
- Politie
- Pregatire sportiva
- Prevenirea si combaterea accidentelor rutiere
- Psihologie
- Schengen
- Securitate Globala
- Securitate Globala si Nationala
- Securitate Nationala
- Simboluri si Simbolistica
- Situatii de urgenta
- Spiritualitate si Religie
- Tragerea cu armamentul din dotare
Pages
Archives
POLITICA EXTERNĂ DE SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE
I – SCURT ISTORIC AL UE
II – INSTITUTIILE UE
III – POZITIONAREA ROMANIEI IN PROCESUL DE EXTINDERE AL UE
IV – EVOLUTIA POLITICII EXTERNE A ROMANIEI IN PERIOADA PREADERARE
V – POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A ROMANIEI DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI P.E.S.A.
TRATATELE UE
Tratatul de la Paris (1951), semnat în 18 aprilie 1951 între Belgia, Franta, Germania de vest, Italia, Luxemburg si Olanda a creat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului
(more…)
Implementation Fest 2005
Mr. Paul Jesukiewicz ADL Co-Lab
Mrs. Judy Brown Academic ADL Co-Lab
Dr. Xiangen Hu Workforce ADL Co-Lab
Maj Dave Kitchen Canada ADL Partnership Lab
Mrs. Jean Burmester Joint ADL Co-Lab
ADL Strategy
Work closely with industry, government, and academia to promote common, open international specifications and standards that will enable reuse and interoperability of learning content
Promote widespread collaboration that can satisfy common needs
Enhance performance with emerging learning technologies
Promote a coordinated implementation process with incentives for organizational and cultural change
What does ADL do?
Build consensus among users, developers and industry
Act as a catalyst to bring together key players
Forge alliances in strategic technical areas
Accelerate the pace of technology adoption for learning available anytime, anywhere

Agenda
Rolul şi locul Forţelor Terestre
Misiunile Forţelor Terestre
Clasificarea forţelor
Structura Forţelor Terestre
Transformarea
Instruirea
Înzestrarea
Angajamentele internaţionale
Concluzii
Rolul şi locul Forţelor Terestre
Reprezintă una din componentele de bază ale armatei;
Pot executa întreaga gamă de operaţii, cu caracter terestru şi aeropurtat, independent, întrunit sau combinat;
Pot acţiona pe teritoriul naţional sau în afara acestuia;

GEOPOLITICA
- Parte a relaţiilor internaţionale
-Disciplină care studiază rivalităţile de putere şi disputele de interese dintre actori pe un spaţiu (fizico-geografic sau wweb) la un moment dat. Ea acoperă cel puţin trei câmpuri de analiză şi cercetare: acţiunea geopolitică/realitatea geopolitică; teoria, analiza şi scenariul geopolitic şi doctrina şi cartografia de propagandă geopolitică
TENDINŢE ŞI REDIMENSIONĂRI
ALE SISTEMULUI INTERNAŢIONAL ACTUAL
Tranziţia către sistemul internaţional multipolar
Dinamismul fără precedent al mediului actual de securitate
Permanentizarea focarelor de criză datorită tensiunilor şi reminiscenţelor de natură politică, culturală şi etnice.
Doctrina militară reprezintă cocepţia unitară adoptată de un anumit stat în problemele fundamentale ale războiului, armatei şi apărării ţării, formele şi procedeele pe care statul respectiv le aplică în pregătirea forţelor armate, a populaţiei şi în ducerea războiului, în raport cu nevoile condiţiile, interesele şi specificul său.

1. CONFLICTE ÎNGHEŢATE ŞI CRIZE LA LIMITA DE EST A NATO ŞI UE
.
2. CONFLICTE ÎNGHEŢATE ŞI CRIZE LA LIMITA DE EST A NATO ŞI UE
.
3. CONFLICTE ÎNGHEŢATE ŞI CRIZE LA LIMITA DE EST A NATO ŞI UE
.
4. CONFLICTE ÎNGHEŢATE ŞI CRIZE LA LIMITA DE EST A NATO ŞI UE
.
5. CONFLICTE ÎNGHEŢATE ŞI CRIZE LA LIMITA DE EST A NATO ŞI UE
– zona caspică şicaucaziană -

CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………….. 1-6 pag
Capitolul I : CE ESTE PUTEREA?………………………………………………6-9 pag
Capitolul II : ECUAŢIA DE PUTERE…………………………………………..9-9 pag
Capitolul III: STRUCTURILE PUTERII ŞI ACTUALA CRIZĂ…..9-13pag
Criza economica, un fenomen psihologic… virtual, insa cu efecte cat se poate de reale, se propaga rapid si in sfera economiei romanesti. Caracterul local de piata emergenta, pare insa ca atenueaza efectele “furtunii” lasand managerilor posibilitatea de a scoate din nou, armele supravietuirii cu care au fost obisnuiti in perioada tranzitiei. Recesiunea economica, poate fi considerata drept un examen de maturitate care va separa “baietii de barbati” sau altfel spus, intr-o nota mai putin misogina, va selecta jucatorii apti pentru competitie la un nivel mai inalt si anume intr-o economie de piata reala cu reguli si dimensiuni noi.
Efectul de domino a afectat pe rand sectoarele bancar, constructii, imobiliar, industriile usoara si constructoare de masini, etc. amplificat pe de o parte si de masurile populiste, complet inoportune, luate de guvern in perioada preelectorala.
Criza globala a creditelor, inceputa sub forma unei crize de lichiditati in SUA, s-a raspandit rapid in intreaga lume dupa colapsul bancii Lehman Brothers, in septembrie. Prin raspandirea sa, criza a scos la iveala probleme existente care insa nu erau asa de vizibile sau presante atata vreme cat capitalul era disponibil la liber. Pietele in ascensiune ale Europei – Europa Centrala si Balcanii – reprezinta vreascurile uscate pentru un incendiu financiar global.

C U P R I N S
1. Introducere in conceptul de securitate pag 1
2. Definitie si obiect al notiunii de securitate pag 1
3. Delimitarea domeniului securitatii pag 2
4. Moduri de definire conceptual pag 3
5. Conceptual de securitate nationala pag 6
6. Directii de actiune in P.N.S. pag 8
7. Programul de crestere a securitatii in pag 17
domeniul ordinii publice
8. Valorile de securitate nationala pag 18
9. Politica Nationala de Securitate P.N.S. pag 20
10. P.N.S. in regimul totalitar si in cel democratic pag 24
11. Bibliografie pag. 39
Introducere in conceptul de securitate
În accepţiunea tradiţională, termenul de securitate se referă la efortul de apărare a integrităţii teritoriului naţional, la protejarea populaţiei ţării, la protecţia independenţei politice şi a suveranităţii naţionale, împotriva exercitărilor de forţă din exterior. Principalul actor responsabil pe acest palier este statul-naţiune în accepţiunea sa modernă, modalitatea de asigurare a securităţii fiind predominant, cea militară.
