Introducere

Dacă spre sfârşitul mileniului al III –lea a apărut un mod de gândire, ce a cuprins treptat toate compartimentele vieţii: religios, social – politic, cultural şi economic european şi s-a impus treptat, arătându-se a fi o caracteristică a acestui sfârşit de mileniu, aceasta este, fără îndoială, gândirea dialogală1. La începutul noului mileniu se pare că toţi şi toate sunt chemate la dialog şi comuniune pentru a supravieţui în contextul pluralismului cultural  ce caracterizează lumea de astăzi.

(more…)

Dacă spre sfârşitul mileniului al III –lea a apărut un mod de gândire, ce a cuprins treptat toate compartimentele vieţii: religios, social – politic, cultural şi economic european şi s-a impus treptat, arătându-se a fi o caracteristică a acestui sfârşit de mileniu, aceasta este, fără îndoială, gândirea dialogală. La începutul noului mileniu se pare că toţi şi toate sunt chemate la dialog şi comuniune pentru a supravieţui în contextul pluralismului cultural  ce caracterizează lumea de astăzi. Acest realism ne cheamă pe noi la evidenţierea a două principii esenţiale referitoare la relaţia noastră cu Uniunea Europeană, primul fiind acela că nu Uniunea Europeană reprezintă o problemă ci propria noastră prezenţă în cadrul ei, iar al doilea se cuprinde în faptul că problema noii compoziţii şi sinteze nu este de sorginte politică sau economică ci de natură culturală şi spirituală. Dincolo de influenţele permanente ale Occidentului în ţările răsăritene, deosebirea de cultură dintre Europa apuseană şi popoarele ortodoxe rămâne, în multe locuri ce nu pot fi depăşite.

(more…)